satul e mediu, linistit, plin de copii... si toata lumea te saluta. nu au notiunea de nume de strada.. aici daca vrei sa dai de careva intrebi dupa nume. oricum, e dragut... nu am poze cu biserica fortificata.. am in schimb cu apusul.. e un deal... m-am urcat pe el.. si langa 2 copii.. am pus lumea la cale. nu ii cunosc, stiu doar ca m-or ascultat cat am povestit... cu gurile cascate.
imi place aici, e atat de liniste.. ma aud gandind. amintirile prind glas...
No comments:
Post a Comment
hop si tu!