oglinda

in lipsa inspiratiei acute de care nu dau dovada in acest precis moment( e 1 fara 20 de minute am.), imi pierd si ultimii neuroni ramasi intregi pe net. intr-un dute'vino constant mai scriu cate o pagina de licenta, ma mai gandesc la nemurirea sufletului, mai castig certuri de demult apuse in a mea minte si mai raspund la examene de nota 10.. tot in mintea mea.
colega-mi de camera doarme dusa, ca un butuc, mai tresare asa in somn si aud cum se zbate.. cred ca se bate cu careva prin visele-i tainice.. si dupa cateva momente iar se lasa linistea. ... e prea liniste, ziua e prea galagie, seara bate vecinul in pod.. ca isi face buncar( vorbesc serios), iar dimineata, e prea frumoasa ca sa fie stricata cu ochii pironiti in laptop. azi dimineata la doza de nicotina matinala... mi-am adus aminte de intrebare: " cum dracu de zambesti tot timpul cand te trezesti?".. pai, nu zambesc tot timpul, daca sunt obosita sunt morocanoasa.. si trag de orice secunda de stat in pat de care mai pot trage.. dar, daca adorm in situatii pufoase, atunci ma trezesc. destul cu somnul.
privata si de ultimele saptamani de iesit prin ploaie si vant..." cu crengile la pamant"... le cam duc dorul artileriei Romaniei ... ceva cu radio si infanterie, nu imi mai amintesc, nici nu i-am prea intrebat de scopul lor suprem in viata.. dar sincer, le duc dorul. nici macar un apus intreg la minte, colorat prin definitie nu am mai prins, zici ca si-o luat-o toti in cap. cum sa traiesti daca nu iti pierzi gandurile intr-un rasarit rece sau un apus beat?? cum???
revenind cu apusul in minte, licenta, apusul tineretii mele... frate, nu mai sunt june... sau juna..:)), serios. deja lumea imi da tigari in magazin( pana acum trebuia sa arat buletinul... desi aveam 22 de ani...), la fel si cu alcoolul... ori nu le mai pasa, ori mi se vede pe fata de bebelus oparit oboseala? ce sa mai spun, bine ca am trecut si prin asta..dar, deja devine deprimant: am avut festivitatea aia tampita de absolvire, a total bullshit, if you ask me.. in fine, unde ma uitam la mama cu dimploma aia festiva in mana... si o vedeam cum se cruceste. am rezistat tentatiei pana la sfarsit .. si doar cand am iesit la mult asteptata cafea...am intrebat-o: tu mami, de ce te-ai uitat asa la mine? .. la care imi vine raspunsul: ai crescut, tu copila, ai crescut si imediat pleci...si nu mai am de cine sa ma iau ca nu face curatenie in camera si e totul ho'ha. ... oh, my dear mother, stai linistita, vin si fac dezordine oricand... nu e asta problema..este alta, intr-adevar, am crescut, observ si eu... si nu vorbesc de forme ale corpului... vorbesc de gandire... bine, nici de aia, ..de cunostintele acumulate in astia 3 ani haotici de facultate... in astia 3 ani de familie medievala.
change is good... in anumite cazuri, sper in cazul licentei mele sa nu fie, imi place asa cum a iesit, am lucrat mult la ea... deci, change, don't come .. in cazul asta.
azi m-am intalnit cu un prieten din iasi, care a venit in sibiu pentru nu stiu ce curs. am iesit la un suc, asa cum fac amicii de messenger si mai spre seara s-a oferit sa ma conduca acasa, dragut, nu am ce zice. la coltul strazii m-am intrebat daca nu vreau sa fim altceva decat prieteni buni... si evident, rapsunsul meu a fost " da... astronauti merge?" nu cred ca asta era raspunsul pe care il astepta... fapt pentru care ne-am imbratisat si atat. nici nu cred ca mai dau de el in viitorul apropiat:))) ori in veci!
revenind la gandurile mele pierdute in neant, inca incerc sa ma gandesc cum vad eu pe Venus maine dimineata.. si nu trezitul e problema... ci norii. gasesc eu o solutie.
in concluzie, devin mai constincioasa... cred, ma maturizez cu fiecare ora nedormita... insensibilitatea la grad inalt si multe vanatai..de la birou, extraordinar, birou rasist. mai am insa cam o luna.. dupa care.. o sa respir in liniste pe undeva prin Slimnic la un suc.. cu niste colege de faculate si cu profii.. si.. alles gute. i'm out.

p.s.: maine ma tund:">